VARSTA A PATRA

Un proiect de artă comunitară desfășurat de tangaProject împreună cu rezidenții căminului Moses Rosen.// Obiectivele sale sunt schimbarea receptării asupra bătrîneţii, stimularea creativităţii în grup, învățarea împreună, documentarea și arhivarea istoriilor personale și colective.// Blogul "VARSTA A PATRA" este editat de Pompiliu Sterian, rezident, împreună cu echipa tangaProject. El documentează desfășurarea proiectului și viața de zi cu zi din căminul Moses Rosen.

joi, 26 noiembrie 2009

PENTRU MINTE SI SUFLET

- Daca aparatul medical al Caminului se ingrijeste de sanatatea trupului nostru, actiunile cultural-educative se ingrijesc de sanatatea sufletului nostru. Ambele "tratamente" sunt la fel de necesare, benefice si se completeaza in mod fericit pentru a ne asigura noua o viata normala caracterizata prin demnitate si decenta.

- Este de-a dreptul emotionant sa vezi cum zilnic catre orele 10 - 10,30 tot mai multi colegi de ai nostri se indreapta catre sala de la ergoterapie unde au loc de regula conferintele, dezbaterile, discutiile, jocurile si concursurile noastre, devenite o placuta ocupare a timpului liber. Unii se deplaseaza cu greutate. Se ajuta cu un baston, imping un cadru de metal. Altii sunt adusi in scaune cu rotile de catre personalul administrativ. Toti arata acelasi interes si aceeasi bucurie de a fi prezenti, participand activ la diversele actiuni.

- Din pacate sunt si unii pe care inca nu i-am convins sa participe. Vin foarte rar sau nu vin deloc, preferand sa stea pe pat in camera sau in fotoliu la televizor, de dimineata pana seara. Ne v0m stradui in perioada urmatoare sa fim mai convingatori organizand actiuni cat mai variate pe gustul fiecaruia.
- Aceasta bogata activitate cultural - educativa are rolul de a ne insufla un moral ridicat, de a
a ne face sa uitam - macar pentru cateva ore - de suferintele firesti ale batranetii, de a crea buna dispozitie si, de ce nu, de a ne pune mintea la contributie.
- Vorbind despre toate acestea ne facem o placuta datorie de a sublinia rolul dnei. Rodica Dumitrache care se ingrijeste cu mult spirit de raspundere - cu pasiune, as spune - de organizare, de mobilizare, de buna desfasurare a actiunilor si de mentinerea unei atmosfere destinse. Un cuvant de apreciere pentru colega noastra dna. Tina Grimberg care este mana dreapta a dnei. Rodica.
- De asemenea, trebuie sa amintim aportul drei. Irina Predutoiu care in ciuda multiplelor alte obligatii profesionale se ingrijeste de buna desfasurare a actiunilor cultural educative.
- Cu tot respectul - si o facem deloc formal - mentionam meritele dlui. director Gaetano Perrotta care se intereseaza permanent de aceste actiuni, pe care le sprijina si le incurajeaza venind deseori cu sugesti si propuneri. Ne-a procurat niste jocuri electronice si ne-a demonstrat personal cum sa le utilizam.
- Tuturor toata dragostea si recunostiinta noastra!

Etichete:

duminică, 22 noiembrie 2009

AU FOST CINEVA ...

O frumoasa zi de toamna. Parcul ofera un peisaj mirific. Frunzele galben-aramii-rosiatice ale copacilor, miile de flori de toate culorile ne emotioneaza profund. Atmosfera inmiresmata este tuburata doar de larma si rasetele prichindeilor care alearga neobositi de colo colo, supravegheati de pe margine de bunicute si bunicuti grijulii.
Pe o alee laterala atrag atentia 3 domni in varsta care stau la taifas, profitand de ziua insorita. Par niste oameni instariti, imbracati cu deosebita grija, dupa ultima moda... din una mie noua sute si ceva. Toti poarta cravate - nodul facut cu mare dichis - si au la buzunarelul de sus al hainei la "doua randuri", un colt de batista alba, bine apretata. Precis au fost cineva, candva.
Discutia lor este foarte insufletita. Unul dintre ei, inalt, putin adus, poarta parul taiat scurt, militareste. A fost general si tocmai povesteste despre niste fapte de arme eroice pentru care a fost rasplatit cu ordine si medalii ale statului roman.
Al doilea, mai scund, are o vorbire energica, sententioasa, este omul obisnuit sa dea dispozitii ce trebuie executate prompt. Relateaza cu lux de amanunte cum a reusit sa transforme un mic atelier intr-o mare fabrica de incaltaminte, care prin produsele sale de calitate a dus peste hotare faima muncitorilor romani.
Cel de al treilea are un aer distins si un limbaj ales, cunoaste mai multe limbi straine care tradeaza fostul diplomat. El evoca anii cand a avansat de la calitatea de atasat la consul si apoi minstru plenipotentiar, cum se numeau pe atunci ambasadorii. Isi aminteste de receptiile fastuoase la care a participat unde a cunoscut capete incoronate, ministri si alte personalitati importante .
Toti trei povestesc, si nu pentru prima oara, aceleasi intamplari, dar nimeni nu obsearva sau nu este deranjat de aceasta repetitie. Ei se bucura de razele calde ale soarelui, traiesc parca in alta lume, a trecutului indepartat, rupti complect de realitatea imediata. Sunt fericiti!
Dar timpul trece, se apropie ora pranzului, momentul despartirii. Pe care-l celebreaza cu toata solemnitatea de alta data.
- Sa traiti, domnule general!
- Am onoarea, domnule director!
- Cu tot respectul, Excelenta!

Etichete:

vineri, 20 noiembrie 2009

O, CE VREMURI!

A imbratisat de tanar cariera militara.
Astazi e un batranel venerabil, adus putin din spate, cu parul alb ca laptele, usor rarit in crestet, poarta ochelari cu multe dioptrii. Pare foarte mirat, derutat, descumpanit si profund nedumerit de situatia in care a ajuns.
Obisnuieste adesea sa stea comod intr-un fotoliu si sa rasfoiasca un album gros plin de fotografii de alta data. Iata aci o poza putin ingalbenita, cu par dar foarte reusita. Un tanar locotenent, de statura atletica, martiala, cu ochi mari, cu parul buclat des, negru abanos. Are la cingatoare o sabie stralucitoare, simbol al puterii. Este mandru. Cine mai este ca el? Asta a fost odata. In prezent in loc de sabie are un baston gros cu maciulie de argint cu care se ajuta la mers, altfel i-ar fi tare greu sa-si tina echilibrul. O, ce vremuri!

Etichete:

miercuri, 18 noiembrie 2009

A S T E P T A R I , A S T E P T A R I . . .


Cum se schimba omul!
Deruland - acum la batranete - filmul vietii mele, am bagat de seama ca el se constituie dintr-un lung sir de asteptari. Asteptari privind producerea unor evenimente pe care le-am dori sa aiba loc cat mai rapid, fara nici o intarziere.
De exemplu, adolescent fiind, eram in curtea liceului unde am dat bacalaureatul si ASTEPTAM CU MARE NERABDARE sa se afiseze rezultatele.
Alta data, mai tarziu, eram la o maternitate unde ASTEPTAM CU MARE NERABDARE ca sotia mea sa nasca.
In sfarsit au trecut anii si am fost pensionat, acum ASTEPTAM CU MARE NERABDARE sa vina postasul cu pensia.

Si in prezent din nou sunt in asteptare. Ce mai astept acum? Astept... sfarsitul inevitabil pentru fiecare din noi, ca doar nu suntem nemuritori. Numai ca de data aceasta nu mai sunt deloc, dar chiar deloc... nerabdator!

Etichete:

luni, 16 noiembrie 2009

Dr. ARDELEANU IUDITH



Am absolvit cursurile Facultatii de Medicina din Bucuresti.
Dorinta de a deveni medic o aveam din copilarie. Cred ca am fost un copil normal, dar nitel cam sensibil.
Mi-am iubit mult parintii, bunicii si toata familia. In viata am avut mari bucurii, satisfactii dar si unele suferinte. Ultima si cea mai mare pierdere a fost disparitia sorei mele in 2008. M-am nascut in ianuarie - zodia capricornului, ale carei caracteristici le posed. Primii 4 ani dupa terminarea facultatii, am lucrat la tara (asa era legea) la Voila, localitate asezata la 7 km. de Campina, unde era un Preventoriu de copii TBC. Apoi 36 ani la Institutul Cantacuzino. Aici am intrat prin concurs. Am devenit cercetator stiintific si medic specialist in bacteriologie. Atat in Preventoriu cat si in Institut viata mi-a dat foarte multe satisfactii. Activitatea din Institut a fost mult mai grea. In Preventoriu, mediu infectios si toxic. Aici activitatea mea cuprindea, in afara de diagnostic bacteriologic si cercetare, instruirea medicilor bacteriologi de pe teren - trimestrial - care aflau astfel noutatile din profesie.
Eu ma ocupam numai de germenii anaerobi. Cea mai mare realizare profesionala a mea a fost izolarea si cultivarea bacililor tetanici in cultura pura. Era o premiera nationala bacteriologica.
Acesti germeni i-am izolat dintr-un caz de avort septic in jurul anilor 1970.
In Institut am fost apreciata si simpatizata. Si astazi, dupa 20 ani de la pensionare, de cate ori merg la Institutul Cantacuzino sunt primita cu mare bucurie de fostii mei invatacei, care au ajuns cu functii de raspundere in diverse laboratoare.
In Camin sunt de doi ani si jumatate. Dupa primul an - cand am fost bolnava - am incercat sa particip la toate activitatile culturale si nu numai. Am avut si cred ca mai am talent literar, dar nu sunt suficient de harnica ca sa-l fructific. Imi mai place mult sa desenez. Cred ca la Camin multi colegi ma simpatizeaza si ma respecta asa cum si eu ii respect si simpatizez pe ei. Simpatizez oamenii buni, muncitori si harnici, dar ii antipatizez pe cei rai si puturosi, ceea ce le si arat.

Etichete: ,

joi, 12 noiembrie 2009

AM INCEPUT SA-MBATRANESC

Esta titlul unei romante de demult compusa de H. Malineanu si lansata de Ioana Radu, care la vremea respectiva a avut mult succes, fiind fredonata cu placere chiar si de cei direct vizati, oamenii varstnici.
Legat de batranete se pun doua intrebari:
1) cand incepem sa imbatranim?
2) cum ne dam seama ca am inceput sa imbatranim?

Deci, cand incepem sa imbatranim?
La primul impuls, sunteti probabil gata sa raspundeti ca aceasta se intampla mai de vreme sau mai tarziu, in functie de particularitatile genetice si de conditiile de viata ale fiecaruia. Este si nu este asa. In realitate incepem sa imbatranim chiar de a doua zi de la nastere. Suntem mai batrani cu o zi, apoi cu doua, cu o luna, cu un an si tot asa cu 40 - 50 - 60 de ani.
Sa vedem acum cum ne dam seama ca am imbatranit
Intr-o "buna" zi - privind in oglinda - observam in parul nostru un fir alb (pe care il smulgem rapid inainte ca sa-l observe si altii). Mai zarim uneori in oglinda ca au aparut cateva riduri sau niste pungute sub ochi, semne clare de imbatranire. Colac peste pupaza, un tanar radios ni se adreseaza pe strada: nu te supara tataie, nu sti cat ne ceasul? Este limpede, nu ne mai putem ascunde dupa deget. Am inceput sa imbatranim.
Ar mai fi o intrebare fireasca: cine imbatraneste mai intai barbatul sau femeia? Desigur femeia, vor sari unii reprezentanti ai sexului masculin, malitiosi, caci ea se uita mai des in oglinda. Adevarul adevarat este ca dimpotriva, barbatii imbatranesc mai devreme pentru ca doamnele intotdeauna se ingrijesc mai mult si astfel isi pastreaza tineretea pana la o varsta inaintata.
Pentru unii primele semne de imbatranire sunt o grea lovitura, intra in panica, se prabuseste cerul peste ei. Altii insa, mai intelepti, gandesc pozitiv, se adapteaza la noua situatie, adopta un nou stil de viata, deprind un nou mod de a evalua lucrurile si gasesc, in noile conditii, numeroase prilejuri de a fi veseli, bine dispusi, stiu sa se bucure de cea mai banala intamplare. De pilda, nu este o bucurie sa bagi de seama ca multi tineri ne acorda un respect deosebit si ca manifesta permanent dorinta de a ne ajuta la nevoie? Nu este un motiv de bucurie recunoasterea importantei bogatei experiente de viata pe care o avem, care-i determina pe cei din jur sa ne ceara sfatul atunci cand se lovesc de o greutate? Dar un telefon care suna din cand in cand si cineva ne intreaba de sanatate, nu-i un motiv de bucurie? Nu este cazul sa ne bucuram si atunci cand stam comozi in fotoliu si ascultam o melodie placuta sau urmarim un spectacol la televizor?
Putem deci gasi atatea motive de bucurie, de satisfactie, de multumire si de optimism. Sa urmam exemplul celor care isi pastreaza pana la o varsta inaintata tineretea spirituala, buna dispozitie si stiu sa se bucure din plin de fiecare clipa din viata.
Acesta este exemplul de urmat!
Ar fi pentru mine un motiv in plus de bucurie daca reflectiile de mai sus vor constitui un prilej de meditatie pentru cei mai tineri si de ce nu - un indemn de a trata cu intelegere pe cei varstnici, iar lor le doresc sa traiasca fericiti pana la adanci batraneti.



Ioana RADU - Am inceput sa-mbatranesc (romanta)

Etichete:

miercuri, 11 noiembrie 2009

TRUTER TIBERIUS z.l.


O situatie speciala. Vreau sa prezint astazi un coleg al nostru pe care cu sufletele indurerate l-am condus, de curand, pe ultimul drum.
S-a nascut la 27 august 1921, in localitatea Beliu, jud. Arad, intr-o familie de intelectuali evrei.
A urmat Liceul Evreiesc din Arad dupa care a plecat la Bucuresti, unde a absolvit Facultatea de Filozofie - sectia Pedagogie cu MAGNA CUM LAUDAE. A fost profesor la Liceele evreiesti din Cluj si Arad, dupa care este numit cadru didactic la Universitatea Bucuresti - Facultatea de Pedagogie. In 1960, in cadrul epurarilor de intelectuali evrei, este scos din invatamant si este numit sef de sectie la Institutul de Stiinte Pedagogice unde a lucrat pana la pensionare. A publicat manuale pedagogice, lucrari de referinta in istoria pedagogiei europene si romanesti, numeroase articole si lucrari de specialitate. A pregatit multi doctoranzi la Academia de Pedagogie din Budapesta, al carui membru a fost din anul 1962. A fost membru consultant al Comisiei pentru stiinta a Consiliului Europei unde a elaborat o serie de proiecte privind educatia adultilor.
A fost un militant antifascist, un luptator pentru pace si o lume mai buna, fiind decorat de mai multe ori cu ordine si medalii ale Statului Roman.
In ciuda starii precare a sanatatii a participa frecvent la actiunile cultural educative de la Camin. Facea mereu comentarii si completari din amintirile sale, era ascultat totdeauna de noi cu mult interes.
A fost un om deosebit cu multe calitati si totusi de o modestie rar intalnita.
Ii vom pastra in inimile noastre o amintire nestearsa!

Etichete:

marți, 10 noiembrie 2009

ALTE ACTIUNI CULTURAL - EDUCATIVE

Am facut o scurta prezentare a programului nostru saptamanal permanent de activitati cultural educative , dar aceasta este numai o mica parte din actiunile de socializare si recreiere pe care le desfasoara serviciuul de ergoterapie si geriatrie . Unele au caracter singular altele au loc cu repetitie Sa le trecem in revista :
- am avut placerea sa vizionam la noi la camin , un recital de cantece si dansuri evreiesti prezentat de Maia Morgenstern si am avut o intalnire de taifas cu actorul Mitica Popescu ; deasemenea am avut ca oaspeti actori de la TES , Rudi Rosenfeld ,Mihai Ciuca , Roxana Gutman si altii .
- am participat la concerte din cadrul Festivalului George Enescu , la un concert oferit de Conservatorul de Muzica din Giurgiu ; deasemenea am luat parte la un concert dat de trubadurii David Borza din Israel si Nicu Alfantis ; am primit in vizita la noi la camin pe pianistul si
chitaristul Radu Captari , pe interpretul Finckelstein Mustata , o formatie muzicala din Budapesta , Organizatia Amicii Operetei , precum si taraful de muzica populara din Clejani ; se organizeaza la noi frecvent auditi imuzicale cu melodii de alta data .
-am petrecut ore de mare incantare in compania dnei. dr. Mariana Stoica fost ambasador al Romaniei in Israel , presedinta a Asociatiei Romania - Israel .
- am vizionat diferite spectacole la Teatrul Evreiesc de Stat si la JCC in Popa Soare .
- am primit vizita micilor si talentatilor cantareti si dansatori de Scoala Lauder , a unei formatii de dansuri moderne din Israel si a formatiei dedansuri israeliene Hora
- am fost de mai multe ori la Muzeul Satului precum si la Muzeul de Istorie a Evreilor din Romania
- sa amintim ca avem o biblioteca ( responsabili Avram Radulescu si Lidia Fonea - rezidenti ) precum si faptul ca primim zilnic ziare si reviste .
- cand sunt zile frumoase facem plimbari prin parcurile Capitalei Herastrau , Bazilescu,Cismigiu ,Tineretului ,Gradina Botanica
- am facut excursii si in afara Capitalei la Snagov la Manastirea Cernica la Targoviste - Brasov - Cristian .
- Am partipat la sejururi de 7 - 10 zile la casa de odihna a FCE de la Cristian
- un prilej de mare bucurie il reprezinta sarbatorirea in fiecare luna a rezidentilor nascuti in luna respectiva ; totul se petrece ca la carte cu daruri cu muzica cu sampanie cu tort .Cu fast deosebit i-am sarbatorit pe colegii nostri Medi Dinu si Haim Cohn cu ocazia implinirii varstei de 100 ani .
- un alt prilej de mare bucurie il reprezinta vizitele pe care ni le fac periodic voluntarii FCE condusi de Silviu Horn si Monica Lazarescu care vin totdeauna cu bratele incarcate si cu surprize muzicale
- trebuie sa amintesc cu mare placere ca suntem invitati permanenti la Onig Sabat in Popa Soare
Dupa cum vedeti avem activitati si actiuni foarte variate , pe toate gusturile si va asigur ca ar fi si altele pe care ar fi meritat sa le amintim .
Toate aceste activitati si actiuni au un efect benefic pentru noi cei de la camin.Contribuie la mentinerea unui moral ridicat si la depasirea mai usoara a problemelor firesti legate de batranete .Pentru tot si pentru multumim din toata inima Federatiei Comunitatilor Evreiesti ,dlui. director Perrotta Gaetano, dnei. Rodica Dumitrache organizatoarea si animatoarea acestor actiuni mereu in cautare de noi initiative ,drei. Irina Predutoiu care ne ajuta cu culegerea si editarea unor informatii de pe internet si asigura proiectiile de film si desigur soferului Marian
Enache "comandantul" microbuzului nostru care ne transporta in siguranta la diferitele destinatii .
Tuturor prinosul recunostintei noastre !

Etichete:

Harta personala - atelier octombrie 2009














Pompiliu Sterian:

Eva Szemler:

Judith Ardeleanu:

Tudor Roman:

Medi Dinu:

Tina Grimberg:

Udel Nedelcu:

Etichete: ,

luni, 9 noiembrie 2009

V I N E R I

Daca astazi e vineri la Caminul Rosen avem prezentarea unui film si discutii pe marginea lui.
Tinerii nostri prieteni "cinematografisti" sunt din nou in mijlocul nostru. Ei au o bogata colectie de DVD cu filme care mai de care mai interesante si au hotarat sa ni le prezinte si noua. Sunt cazuri cand un film a fost prezentat chiar la solicitarea noastra. Avem printre noi colegi mari amatori de film care doresc sa revada anumite pelicule ce le-au incantat candva tineretea. Posibil ca aceste filme sa le reaminteascs momente romantice din viata lor la care mai viseaza si azi cu nostalgie.
Mai totdeauna este vorba de filme valoroase de cinemateca.
Iata cateva din filmele care mi-au placut cu deosebire:
- SCRIPCARUL PE ACOPERIS: oglindeste lumea celor sarmani, obiditi. Suntem in secolul al XIX-lea intr-o mica asezare rurala, uitata de lume, unde traieste o comunitate de evrei. Acestia duc o viata plina de privatiuni, muncind din greu pentru a-si asigura traiul de fiecare zi. In viata lor amarata apar insa si unele clipe de bucurie, cum ar fi de pilda celebrarea unei nunti. Sunt prezentate cu multa autenticitate obiceiuri traditionale evreiesti prilejuite de un asemenea eveniment. In viata apar insa din pacate si momente tragice, de groaza. Are loc un pogrom feroce. Supravietuitorii sunt pusi in situatia de a-si abandona agoniseala de o viata si sa ia calea exilului. Deosebit de impresionante sunt secventele care ilustreaza, in final, exodul.
- VA PLACE BRAHMS? Aici suntem la polul opus al ierarhiei sociale: "inalta societate", a oamenilor lipsiti de griji, cu o moralitate foarte libera, dornici permanent de distractie de petreceri. Avem imagini de palate somptuoase, toalete elegante, restaurante de lux. Curios, si aceasta lume are necazuri, cunoaste suferinta, dar din cu totul alte pricini. Filmul prezinta o poveste de dragoste - simpatica de altfel - dar care tine foarte putin si se incheie tragic (cel putin pentru unul din cei doi parteneri) - cu despartirea. Este un final firesc daca tinem seama ca este vorba de un tanar june rasfatat de soarta, cam traznit din fire, care se amorezeza de o femeie mult mai in varsta decat el. Este interesant sa precizam ca despartirea se produce din initiativa celei care putea sa-i fie mama. Filmul are o distributie de exceptie: Yves Montand, Ingrid Bergman, Anthony Perkins.
- LA VIE EN ROSE este o prezentare romantata a vietii celebrei cantarete franceze Edith Piaf. Pornita de jos de tot, dintr-o lume de mizerie si promiscuitate ea ajunge o mare vedeta internationala, o doamna rafinata, energica dar si capricioasa, adulata de mii si mii de admiratori. Iubeste viata, iubeste cantecul si-l va sluji pana la sfarsitul vietii cu mare daruire, desi e macinata de batranete si de boala. Ascultam cu mare placere in acest film multe dintre melodiile interpretate de Edith Piaf care ne-au fermecat tineretea si care se fredoneaza si azi datorita talentului si vocii sale de neuitat.

Dupa prezentarea filmelor au loc discutii care se refera la tematica, la actori sau la regie. Sunt evidentiate episoade din film sau chiar anumite cadre care au impresionat.
Pe scurt, o intamplare cultural - educativa care creeaza o atmosfera deosebit de placuta.

Etichete:

miercuri, 4 noiembrie 2009

VICTOR ESCHENAZY

(In cele ce urmeaza veti cunoaste un personaj cu totul aparte, dotat cu o memorie exceptionala are pareri originale si amintiri extrem de interesante pe care le poate descrie cu lux de amanunte.)

M-am nascut in 1928 la Craiova. Tatal meu era capitan in rezerva - bunicul meu a fost decorat de catre Regele Carol I. Bunicul dinspre mama Henri (Enrico) Arditti nascut la Russe (Bulgaria) fost Rusciuc (Turcia) era patronul Tesatoriei Anglo-Romana de la Orsova, oras acoperit de apa in 1965 -1969 cu ocazia constructiei lacului de acumulare pentru Hidrocentrala de la Portile de Fier.
Scoala primara am facut-o la Pensionul Javet. Am urmat clasa I-a la liceul Fratii Buzesti. Evreii fiind exclusi din invatamant, clasele II-VI le-am facut la scoala secundara improvizata, semi clandestina Lumina care a functionat cu aprobarea tacita a inspectorului scolar Dumitru Danescu. Dupa 1944 (ministrul invatamantului in primul guvern Sanatescu era generalul Ion Boiteanu) aceste studii au fost recunoscute oficial si astfel am putut intra din nou la liceul Fratii Buzesti, in clasa VI-a. Bacalaureat in 1947. Admis la Facultatea de constructii si la Facultatea de Matematica din Bucuresti. M-am retras in 1948 de la ambele.
In acea perioada m-am inscris in organizatia sionista Hasomer Hatair si in cadrul acesteia am partiscipat la taberele de munca (Hasara) de la Iasi, Agas (jud. Bacau) si Tazlau (jud. Neamt). La inceputul anului 1949 organizatiile sioniste au fost interzise.
Am lucrat cateva luni la ziarul Scanteia. In perioada 1950 - 1953 am prestat serviciul militar in calitate de constructor, la DGSM (Directia generala a serviciului muncii). Apoi am fost muncitor civil in constructii (montator, electrician, fierar betonist). Pensionat la 60 de ani am paralizat (hemiplegie) si din 1991 sunt la Caminul Rosen.
In ultima perioada a vietii am citit foarte mult si deasemenea am incercat sa cercetez arhiva Comunitatii evreilor din Craiova .

(Ca sa-l cunoasteti mai bine pe dl. V. Eschenazy va prezint in continuare cateva completari pe care a tinut sa le faca la biografia de mai sus.)

1) ADA KALEH (in turceste "ada" inseamna insula si "kaleh" inseamna fortificatie) era o mica insula in clisura Dunarii. La 1923, dupa razboiul greco-turc, la Conferinta de pace de la Lausanne delegatii au uitat de aceasta insulita care a ramas astfel independenta cateva saptamani. Abia cand delegatul turc la Lausanne, Ismet Pasa (viitorul presedinte Ismet Inonu care i-a urmat in 1938 lui Mustafa Kemal Ataturk) s-a intors acasa prin Romania, a semnat cu guvernul roman un acord prin care insula trecea sub suveranitatea Romaniei.

2) Ion Antonescu (1882 -1946) a fost un dusman al poporului roman, dovezi sunt nenumarate:
- a intemnitat multi romani crestini "vinovati" sau banuiti ca au idei liberale sau democratice;
- a reintrodus bataia in armata, desfintata de Regele Carol I;
- a refuzat propunerea prof. Gavanescu de a improprietarii cu terenuri agricole a ostasilor demobilizati dupa 1941 (in timp ce ministrul agiculturii Aurelian Pana avea o mosie de 6.000 ha.);
- pe vremea sa poporul era tinut la tacere, pe toate zidurile afise mari avertizau
"Cine limba lunga are
cinci ani va taia la sare";
- Maresalul a intarziat, in 1944, pana in ultima clipa - cand a fost prea tarziu - sa aprobe retragerea trupelor din Crimeia;
- neprovocat, a declarat razboi SUA ceea ce a atras bombardamentele din perioada 1943 - 1944;

3) Odessa (numele vine de la Odisseus - Ulisse eroul din Odiseia) mic port la Marea Neagra cucerit inainte de 1800 de Ecaterina II s-a dezvoltat si a devenit un mare oras: principalul port rus la miaza-zi. Rapirea Basarabiei la 1812 ,la 1940 si din nou in 1944 se explica prin nevoia de asigura un hinterland teritorial acestui port. Aici s-au nascut scriitorul evreu Isaac Babel (a scris "Armata de cavalerie "), impuscat de Stalin, si maresalul Rodion Malinovski (aparatorul de la Stalingrad).

La Odessa evreii au fost stropiti cu benzina si arsi de vii.
Intre 1942 si 1944 a fost capitala Transnistriei. Guvernatorul Alexianu a fost judecat si executat odata cu Antonescu; la proces col. Isopescu, comandantul unui lagar de evrei, a protestat indignat: "nu este adevarat ca am ucis 60.000 evrei, au fost numai 45.000".

4) Traian Demetrescu (1866 - 1896) a fost un poet simbolist inaintea lui Macedonski. El a locuit o perioada la Manastirea Solca din jud. Suceava.

5
) Elena Farago din Barlad in dorinta de a-l ajuta pe dramaturgul Luca B. (Bernstein) a luat pe numele sau piesele "Sacalii " si "Creditorii" care au putut fi jucate si s-au bucurat de succes.

6) Evreii din Oltenia. Prima atestare documentara dateaza de la 1786, dar se pare ca prezenta lor este mai veche. Ca dovada citez doua toponime: "Magura Jidovului" langa Calafat si Jidostita, un mic afluent al Dunarii langa Drobeta Turnu Severin. Mentionez ca termenul jidov (de origina slava) nu avea un caracter pejorativ.

(In incheiere se cuvine o precizare: la redactarea acestui text dl. Eschenazy nu a consultat nici o enciclopedie.)

Etichete: ,

J O I

Daca azi e joi, la Caminul Rosen avem un cerc de discutii pe care l-am denumit "DE TOATE PENTRU TOTI".
In prima parte se face o prezentare a unei personalitati de azi sau de ieri, din tara sau de peste hotare, care s-a remarcat prin activitatea ei pe taram social, politic, stiintific, literar, artistic etc. Spre exemplificare voi cita cateva nume despre care am discutat: Albert Einstein, I. Bashevis Singer, laureat al premiului Nobel, acad. Solomon Marcus, Al. Safran, N. Cajal, Norman Manea, Mihail Sebastian, M. Cartarescu, Iosif Sava, Clara Haskil, Dan Mizrahi, Dinu Lipatti, Radu Beligan, Charlie Chaplin, George Vraca, Barbra Streisand, Liz Taylor, Radu Gabrea si multi, multi altii.
In partea a doua auditoriul este invitat sa puna intrebari, sa comenteze, sa exprime pareri - si de ce nu - sa faca completari din amintiri personale, legate de diferite personalitati evenimente istorice sau cazuri speciale de familie puse in discutie. Iata cateva din temele pe care le-am dezbatut.
- Teme istorice: Israel 60 de ani; Masacrul de la Iasi - 1941; Maresalul Antonescu erou national sau criminal de razboi?; Oameni de omenie care au luat atitudine impotriva antisemitismului si au salvat evrei in perioada persecutiilor rasiale.
- Teme social-politice: Exista azi antisemitism in Romania? Importanta inaugurarii la Bucuresti a Memorialului Holocaustului.
- Teme ale vietii de familie: Cum s-a ajuns ca doi soti sa divorteze dupa 30 ani de casnicie? O casatorie intre octogenari; Care este solutia in cazul unei tinere in conflict permanent cu soacra?
Bineinteles parerile sunt diferite, uneori contradictorii, dar tocmai aceasta face farmecul discutiilor.
Ajuns aici mi se pare potrivit sa dam si cateva nume dintre colegii nostri cei mai activi la dezbateri. As incepe cu centenara noastra, dna. Medi, de fiecare data cu amintiri pline de haz, as continua cu dna. Eva care are interventii echilibrate, argumentate temeinic, dna. Iudith, combativa, mereu sigura de sine, dna. Tina cu pareri originale, totdeauna de bun simt, dna. Lidia, meticuloasa, face completari bine documentate, dna. Monica, gata oricand sa poarte o discutie mai ales despre muzica, dar nu numai, si Marius solicitand mereu amanunte.
Am citat cu precadere nume feminine, dar nu pentru a dovedi ca nu sunt misogin ci pentru ca aceasta este realitatea: barbatii sunt pusi in umbra de pasiunea cu care doamnele noastre se implica in toate actiunile. Ele sunt de fiecare data vioara intai.
In ultima parte organizam un concurs gen "Cine stie castiga" cu intrebari de cultura generala. Se pune o intrebare si se dau 4 raspunsuri posibile. Cei prezenti trebuie sa aleaga raspunsul corect. Avem adesea bucuria ca inca inainte de a termina enuntul intrebarii cineva striga victorios raspunsul corect. Inseamna ca avem oameni instruiti. Cine castiga? Cu totii avem de castigat, cei care raspund dovedesc ca au o memorie foarte buna, ceilalti isi imbogatesc bagajul de cunostiinte.
Dupa amiaza, la orele 18.30, avem film.

Etichete:

luni, 2 noiembrie 2009

MEDI DINU

Inauguram o noua rubrica: "SA FACEM CUNOSTIINTA - PORTRETE CORDIALE" in care vom prezenta diferiti colegi ai nostri care va asiguram merita tot interesul.
Sa dam Cezarului ce-i al Cezarului!
Prima doamna despre care vorbim este in mod firesc Medi Dinu care peste mai putin de doua luni implineste venerabila varsta de 101 ani. La multi ani!
Cand o vezi, micuta de statura, delicata, pare un bibelou fragil fabricat din cel mai fin portelan. Daca o cunosti insa mai bine afli o femeie puternica, plina de energie, combativa, totdeauna vesela, un izvor nesecat de amintiri hazlii.
S-a nascut la Brezoiu in judetul Valcea la 4 ianuarie 1909. Se muta cu parintii la Bucuresti in 1916. In 1932 absolva Scoala de Belle Arte. Despre ea maestrul Jean Steriadi spunea ca e cea mai talentata din clasa sa.
Debuteaza in 1932 la Salonul Oficial de Alb si Negru cu un autoportret in creion chimic si atrage atentia criticilor de arta. Pleaca pentru o luna la Balcic, unde va reveni mereu pe parcursul vietii. Este cucerita de lumina si peisajul locului. Creeaza aici un numar impresionant de lucrari - uleiuri, acuarele, dar si desene, schite ori crochiuri.
La Balcic il cunoaste pe Gh. Dinu (Stephan Roll) poet avangardist, care ii va deveni sot.
Din 1940, datorita legilor rasiale, are interdictia de mai expune si practic este scoasa din viata publica. Pana la sfarsitul razboiului nu mai picteaza nimic si devine profesoara de desen.
Dupa razboi, probabil cu nostalgia Dobrogei, merge la Mangalia unde picteaza peisaje si portrete de localnici turci, tatari, greci, macedoneni. Cutreiera apoi toata tara si picteaza la Viseul de Jos, Medgidia, Sinaia, pe Valea Lotrului, la Targoviste, Rucar, Iasi, in delta, la Abrud, Deva, Sibiu, Humulesti, Izvorul Muresului, Falticeni, Moldovita, Varatec, Piatra Neamt etc. Peste tot creeaza picturi intr-o maniera personala. Sa amintim ca a calatorit si in Grecia, Italia, Bulgaria de unde s-a intors cu peisaje si portrete pe care le-a imortalizat pe panza.
Cu un talent deosebit pentru portretistica a realizat numeroase portrete ale lui George Bacovia, Victor Brauner, Zaharia Stancu, Jules Perahim, Aurel Baranga, Ilarie Voronca si multi altii.
Picturile dnei. Medi Dinu se afla in colectii particulare din Romania, Bulgaria, Franta si Israel, precum si in colectii de stat la Muzeul de Arta din Constanta, Muzeul de Arta din Tulcea si la Biblioteca Metropolitana "Mihail Sadoveanu" din Bucuresti. Cu ocazia implinirii unui veac de viata a fost organizata o bogata expozitie retrospectiva sub egida Academiei Romane.
Cred ca nu este lipsit de interes sa spunem ca a cunoscut si a fost prietena cu oameni de seama din cultura romaneasca: Iosef Iser, N. Darascu, Lucian Grigorescu, I.Tuculescu, Victor Brauner, Petre Pandrea, Gellu Naum, George Macovescu, Sasa Pana, Geo Bogza, Brunea Fox, Rodica Burileanu (viitoarea sotie a lui Eugen Ionesco).
Sper ca v-am prezentat o personlitate de mare interes pe care noi toti o stimam si o respectam in mod deosebit.


Etichete: ,

M I E R C U R I

Reluam relatarile despre activitatea cultural educativa de la Caminul Rosen. Daca astazi e miercuri in program apare "Doamna Sasa si invitatii ei".
Primim vizita a diferite personalitati, oameni de cultura, literati sau activisti sociali care au foarte multe de povestit. Sunt oameni cu un trecut memorabil, care s-au facut remarcati prin contributii deosebite in domeniul lor de activitate, dar si martori pretiosi ai unor evenimente de seama din istoria tarii noastre. Acestia fac in fata noastra expuneri pe diferite teme sociale, culturale, economice sau politice, interne si internationale. Ne relateaza despre oameni de seama - de ieri si de azi - sau despre evenimente la care au luat parte, de-a lungul timpului. Unii dintre ei, creatori de arta, ne citesc din operile lor editate ori in stadiu de creatie.
De fiecare data ii ascultam cu mare atentie si interes, totdeauna avem intrebari si comentarii dar mai ales amintiri din viata noastra proprie legate de acele personalitati si evenimente in discutie.
Dar cine este doamna Sasa? Mai exact doamna prof. dr. ing. Sasa Ionescu?
Originara din Bucovina (despre care ne vorbeste mereu cu multa dragoste), doamna Sasa a avut parte de o viata foarte zbuciumata. O viata bogata in realizari deosebite pe plan profesional si social dar marcata de suferinte grele in special in perioada cand a fost deportata in Transnistria. Ne-a relatat fapte cutremuratoare din acele timpuri. Fire energica, perseverenta, combativa este gata oricand sa ajute pe cineva in nevoie. Vine de ani buni la noi, cu regularitate si mereu are ceva de completat cu amintiri personale in special cand vine vorba despre Israel unde a calatorit de multe ori.
Cine sunt invitatii doamnei Sasa?
Ne facem o placuta datorie de a aminti o parte din ei. Ordinea este absolut aleatorie: ing. Otto Adler, supravietuitor dela Auschwitz, prof. dr. Voinea, dr. P. Ciobanu, dr. Mirjam Bercovici, Anette Vainer (sotia presedintelui FCE), av. Iulian Sorin, poetii Felicia Mohr si S. Tauberg, regretatul scriitor Horia Arama, ing. L. Tendler, dramaturgul Octavian Sava, publicistii dr. Aurel Storin, Vladimir Pana, dna. Maxim dela Muzeul de istorie a evreilor din Romania, dnele. Avadic, Tutui (fosta deportata in Transnistria), Sandra Segal si multi, multi altii.
Avem sentimente de adanca recunostiinta pentru toti acesti distinsi oaspeti si pentru doamna Sasa Ionescu animatoarea, argintul viu, acestor intalniri deosebit de atragatoare.
Va asteptam mereu cu toata dragostea.
PS. Va multumesc stimati David, Kostea, Monique, Ioana, Delia, Sivia, Bianca, Silvian si Anonim pentru felicitari si cuvinte de incurajare. Ma voi stradui sa nu dezamagesc... prea mult.

Etichete:

duminică, 1 noiembrie 2009

BUCURIE

MA BUCUR CA POT PARTICIPA LA BLOGUL NOSTRU VARSTNIC! SANATATE, VOIE BUNA, MANCARE MULTA, DRAGI BLOGGERI!